'Memoriile unei fete cuminți', de Simone de Beauvoir

Am citit 'Memoriile unei fete cuminți' în format pdf, are 200 de pagini și se citește ușor. Obișnuiam să vorbim foarte des despre Simone de Beauvoir în cercul de fete cu care ieșeam acum cinci-șase ani și îmi doream mult să citesc ceva scris de ea. Simone a avut un impact major asupra feminismului după ce a publicat 'Al doilea sex'. Sau, pentru cei care preferă amănuntele picante, este la fel de cunoscută pentru scandaloasa ei relație deschisă cu filosoful Jean-Paul Sartre. 'Memoriile unei fete cuminți' este prima mea întâlnire cu autoarea și era aproape de a fi o întâlnire ratată.

Cartea este autobiografică, urmărind viața autoarei de când avea câțiva ani până în anii de studenție la Sorbona, când îl întâlnește pe Sartre. Ce nu mi-a plăcut deloc a fost prima parte, în care relatează despre prima copilărie. Mi s-a părut un copil insuportabil, care suferea foarte mult de sine sau poate tonul scriiturii nu cadra deloc cu evocarea primilor ani. În special când a amintit și a început să justifice un episod de tantrum, eram aproape de a abandona lectura, mi se părea mult prea nesuferită.

Am început să o îndrăgesc pe Simone în momentul în care a intrat în adolescență și să empatizez cu ea. Părinții ei mi s-au părut absolut oribili, tatăl ei era un avocat ratat care era mai preocupat de actrițe decât de a-și întreține familia. Mama ei era obsedată de religie și de biserică și mi s-a părut hilar, dar și trist, cum supraveghea lecturile fetelor, prinzând anumite pasaje care i se păreau nepotrivite cu agrafe, ca să nu le citească. Pentru că părinții erau prea egoiști, Simone, care era un copil foarte inteligent, se refugiază în studiu pentru a putea să își câștige singură existența. După o copilărie foarte religioasă, trece la ateism și pe la zece ani o cunoaște pe Zaza, cu care devine prietenă foarte apropiată.

'Memoriile unei fete cuminți' mi-a amintit de Romanul adolescentului miop sau de Jurnalul unei fete greu de mulțumit, cărți pe care dacă nu le-ați citit le recomand, în special pe a doua. Toate sunt despre cum încep să-și croiască un drum în viață, ce gândesc și ce simt niște tineri foarte inteligenți, care citesc foarte mult. Îmi place cum își cucerește Simone libertatea, cum fuge de acasă pe ascuns serile ca să bea cocktailuri în baruri sau cum descrie plimbările nocturne pe străzile din Paris. Dacă aș putea întoarce timpul înapoi și adolescenta din mine să aibă asemenea prieteni, aș fi extrem de fericită.

Mi s-a părut foarte interesantă și relația cu un văr al ei, cu care Simone credea că e posibil să se mărite. De fapt, ea se frământă foarte mult dacă e potrivit sau nu pentru ea, dacă au sau nu sentimente unul pentru celălalt, pentru ca la un moment dat să fie dezamăgită după ce află de legătura lui cu o altă femeie. M-a făcut foarte mult să mă întreb cât de deschiși erau bărbații și femeile unul față de celălalt în acea vreme.

'Memoriile unei fete cuminți' se termină cu moartea neașteptată a lui Zaza, care se îmbolnăvește de meningită, și cu momentul în care îl cunoaște pe Sartre și pe prietenii lui, cum spuneam mai devreme. Acum poți să bei alcool în orice bar, noaptea, și să ai oricâți iubiți și iubite dorești, dar e bine să ne amintim din când în când că cineva a avut curaj și a pavat drumul pentru noi, în viitor.

Cumpără cartea